Despre ei.

Era joi. Joi seara. Dupa o zi atat de palpitanta ea statea in fata laptopului ca de obicei si vorbea cu aceeasi oameni. Unii falsi,altii nu. Si chiar daca avea o lista lunga de messenger cu majoritatea nu vorbea. Si majoritatea erau colegi,dar ei erau prea importanti ca sa ii zica ceva. Asa se comportau si la scoala. Sufereau de ei. Iar ea,ea era tot fata aia cu visele ei,de cand era mica. Si el binenteles ca nu era. Se despartisera. De ce? ... Totul incepuse de dimineata,de cand ei ii sunase alarma la ora 6.30 ca in fiecare zi de altfel. Si ca de obicei era obosita dar zambea. Zambea pt ca ea crede ca daca zambesti de dimineata iti va merge bine toata ziua. El se trezeste mai tarziu ca ea,doar merge cu metroul,nu este ca ea care trebuie sa astepte nenorocitul de 135. Sunt doua firi contrarii,ceea ce ii si leaga unu de celalalt. Ziua incepuse urat,afara ploua marunt si ea mereu se intristeaza din cauza vremii dar muzica din casti ii face mult bine,de fapt e ca aerul ce il respira. Asa asculta ea muzica in fiecare dimineata in drum spre liceu. Si el la fel, logic. Ii trimite un msj ei :' Neata C. Ne vdm la locul obisnuit,al nostru ca intotdeauna.Te sarut de o mie de ori. Ai grija de tine.' Ea se obisnuise cu msj astea,doar le primea in fiecare zi,de o luna.Era fericita doar pt ca il avea pe el care o facea sa zambeasca in fiecare dimineata indiferent daca ploua sau ningea sau nu rasarea soarele. Invatau la licee diferite,aveau situatii aproximativ la fel. Erau cuminti in aparenta dar in realitate nu. Ea avea ochii verzi iar el negrii. In general ascultau acelasi gen de muzica. El ajunsese la liceu,intotdeauna cu vreo 2,4 minute dupa ce se suna ca de obicei iar ea mereu ajungea mai devreme cu 5 minute ca ii placea sa fie punctuala. Zilele de liceu erau cele mai grele,fiecare se intalnea cu colegii...dar pt ca ziua abia incepuse ei nu sunt ca maj celorlalti. Ea invata aproape mereu,el nu. Orele de sc li se pareau infernal de lungi,de plictisitoare si mai ales grele. Ea termina la 2 iar el la la fel. Se despart de colegi ca in fiecare zi,de colegii aia care nu au sentimente si care se iau dupa aparente. Ei nu.i place de colegii sai, niciodata nu i.a placut. El insa are cativa prieteni cu care sta mai tot timpul. Ea trimite un sms : 'Hey hei beib ne vdm la 4 la repetitii. Te rog sa aduci cd.urile. Pupici' Amandoi se duc acasa,se schimba isi lasa ghiozdanele si se intorc la pasiunea lor de o viata,dansul. Acolo unde toate lucrurile se implinesc,unde sunt doar ei,unde nu conteaza nimic. Dar in acea zi ea privindu.l vb cu alta tipa a inteles. A inteles ca de fapt nu era el tot ce ii trebuia,tot ce avea nevoie,jumatatea ei. Dar totusi el i.a recunoscut ca se se intamplase ceva si vroia sa.i explice. Ea il asculta,asa cum facea cand erau la inceput de drum.. Ii spusese ca fusese cu acea fata,ca nu avea cum sa nu.i spuna adevarul si ca ii pare rau dar trebuie sa se desparta. Din cauza asta ea a plecat grabita fara sa se mai schimbe,sa faca repetitiile de la care nu putea lipsi.El ramasese acolo,cu inima ei dar gandindu.se ca timpul le va rezolva pe toate. Ea se plimba pe strazi ca si cum nimeni si nimic nu mai conta dar nu plangea,pt ca se obisnuise. Era tare. Avea sufletul tare. El se considera vinovat,ii dadea msj cum si cat o iubeste si cata nevoie are de ea,pt ca totusi fusese o greseala. Dar ea nu,nu vroia sa.i raspunda,credea ca nu merita. Totusi se iubeau,se vedeau inca impreuna,avand atatea in comun desi erau firi diferite. Trecusera multe ore,ajunsesera acasa. El nu intrase pe mess. Ea da, si vorbea cu oameni neimportanti si asteptand ceva. Nici ea nu stia ce. Isi inchisese mobilul si statea in camera doar cu gandurile ei despre el. Nu avea cum sa.l ierte,nu stia ce sa faca. Dar totusi asa sunt zilele ei,majoritatea asa sunt. Sunt nopti in care nu doarme,nu are timp. Dar a 2 a zi stie mereu ca trebuie sa o ia de la inceput. Si nu.i pare rau pt nimic,de aceea e asa. Totul o intareste,orice vb aiurea,orice jignire,orice chestie. Iar zilele trec...[to be continued]