:-??

"Era de fapt singura, ea si cu visele ei despre el, el care nascuse in ea atatea si-atatea trairi, atat de diverse... Inca-l purta in ea, in cel mai launtric chip cu putinta.. Nu mai stia ce plange mai tare, ploaia sau ea, se contopeau feluritele lacrimi, iar in caderea lor prindeau aripi si se transformau in fluturi de lumina. Mii de ganduri de el o macina, care mai de care, dar cel mai tare ii erodeaza sufletul unul... daca intr-o buna zi se va termina totul? Daca va disparea si gandul, si privirea, si simtirea, si visul? Va veni ziua in care nu-si va mai putea baga nasul in sufletul lui ca sa-i simta iubirea."